Elldor.Info

sâmbătă, 16 iulie 2011

Ambasadorul SUA la Chişinău, Asif Chaudhry: Federalizarea nu poate compromite apropierea R. Moldova de UE

Soluţionarea conflictului transnistrean prin implementarea unui proiect adecvat de federalizare a ţării nu poate compromite procesul de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, a declarat ambasadorul Statelor Unite ale Americi, Asif Chaudhry, drept răspuns la o întrebare în acest sens, acordată în cadrul şedinţei de vineri, 15 iulie, a Clubului de presă de la Chişinău. Potrivit diplomatului, important este să fie respectate două principii esenţiale în realizarea unui eventual proiect de federalizare, restul depinde de voinţa populaţiei să stabilească tipul de relaţii în interiorul statului.


"Este o întrebare bună. În primul rând trebuie să ne gândim ce înseamnă federalizare. Este un sistem federal pe care îl avem în SUA? Este Federaţia Rusă? Sunt foarte multe tipuri de federaţii şi de asta nu ştiu ce au în vedere oamenii atunci când vorbesc despre federalizare şi au asemenea îngrijorări. Important este ca Moldova să fie integră în hotarele sale internaţionale recunoscute. Important este ca Moldova să-şi poată exercita suveranitatea asupra întregului teritoriu. Odată ce aceste două condiţii sunt îndeplinite este treaba poporului care locuişte şi pe un mal, şi pe celălalt să hotărască ce fel de relaţii pot avea", a declarat diplomatul american.

"Sper şi cred că şi SUA şi UE susţin o asemenea abordare care să ajute Republica Moldova să se apropie de UE. Puteţi vedea că Republica Moldova deja a păşit pe această cale, dovadă sunt discuţiile şi negocierile pe care le poartă Republica Moldova cu UE în domeniul liberalizării regimului de vize", a specificat el.

"Intenţionat nu am dat un răspuns concret privind atitudinea mea faţă de problema federalizării pentru că depinde ce avem în vedere, pentru că sunt modalităţi negative de a face o federaţie, dar sunt şi exemple pozitive. Cel mai important lucru care vreau să-l reiterez este ca Republica Moldova să-şi exercite suveranitatea în întregul său teritoriu în hotarele care sunt recunoscute în plan internaţional", a afirmat ambasadorul Statelor Unite ale Americi, Asif Chaudhry, la Clubul de presă de la Chişinău.

În acelaşi context, reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru conflictele îngheţate, Giedrius Čekuolis, a declarat în interviul pentru Info-Prim Neo, publicat joi, 30 iunie 2011, că integrarea europeană a Republicii Moldova şi reformele social-economice desfăşurate în legătură cu acest proces vor apropia rezolvarea conflictului transnistrean. „Consider că puterea de atracţie a Moldovei din partea dreaptă a Nistrului în ansamblu, bunăstarea cetăţenilor acesteia, existenţa statului de drept, circulaţia liberă prin Europa şi orientarea europeană a ţării d-voastră vor ajuta să fie create premisele şi pentru reglementarea diferendului transnistrean”, a spus diplomatul lituanian.

„Este necesar să se înceapă pregătirea societăţii pentru eventuale compromisuri cu bătaie lungă în procesul de reglementare a diferendului transnistrean”
a declarat reprezentantul preşedintelui OSCE, dar nu a oferit detalii privind natura unor astfel de compromisuri.

2011-07-16


 
„Este necesar să se înceapă pregătirea societăţii pentru eventuale compromisuri cu bătaie lungă în procesul de reglementare a diferendului transnistrean”

 


Interviu Info-Prim Neo cu reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru conflictele îngheţate Giedrius Čekuolis

- Care sunt principalele rezultate ale rundei de negocieri în formatul „5+2”, care a avut loc recent la Moscova?

- Din câte se cunoaşte, pe 21 iunie curent, la Moscova a avut loc întrevederea ordinară informală în formatul „5+2”. Participanţii acesteia au examinat posibilitatea reluării negocierilor oficiale în formatul respectiv. O decizie, deocamdată, nu a fost adoptată. Întrevederea a fost suspendată conform principiului de „oprire a ceasului” şi va continua la Moscova fără anumite condiţii prealabile.


- Se putea aştepta la ceva mai mult? Sau s-a obţinut mai mult decât se aştepta?


- Într-adevăr, au existat speranţe ceva mai mari pentru reluarea negocierilor oficiale în vederea reglementării diferendului transnistrean deja în timpul acestei întrevederi de la Moscova. Totodată, întrevederea nu s-a încheiat şi ea va continua în viitorul cel mai apropiat. Astfel încât speranţa de reluare există.


- Care este rolul participanţilor la acest format în realizarea sau nerealizarea scopurilor?


- Un rol important îl joacă Chişinăul şi Tiraspolul, de care depinde foarte mult în soluţionarea chestiunii transnistrene. Mediatorii acestui format – Rusia, Ucraina şi OSCE, observatorii – UE şi SUA, precum şi fiecare dintre ei în parte îşi aduce contribuţia sa constructivă la identificarea soluţiei care i-ar satisface pe toţi şi ar fi durabilă.


- De ce a devenit posibilă această şansă pentru prima întrevedere oficială în formatul „5+2” după o pauză de mai mulţi ani?


- După cum am menţionat deja, întrevederea de la Moscova nu s-a încheiat, urmează să întreprindem câte ceva pentru a purcede la negocieri. Totodată, vreau să amintesc că în ultimul timp, într-adevăr, s-a creat o atmosferă favorabilă care contribuie la activitatea în formatul „5+2”. Este vorba, în primul rând, de fermitatea şi competenţa actualului Guvern proeuropean al Republicii Moldova, măsurile de încredere desfăşurate între ambele maluri ale Nistrului, dispoziţia autorităţilor transnistrene de a soluţiona problemele care s-au acumulat. Principalul ţine însă de factorii internaţionali. În primul rând, este vorba de hotărârea Germaniei de a contribui la soluţionarea problemei transnistrene. Astfel, acum un an, a apărut cunoscutul memorandum de la Meseberg, semnat de Preşedintele Rusiei, D. Medvedev, şi Cancelarul Germaniei, A. Merkel. Memorandumul de la Meseberg prevede, între altele, colaborarea dintre UE şi Rusia în soluţionarea chestiunii transnistrene.


- Prin ce se explică această pauză „de mai mulţi ani”? Ce ar trebui să se întreprindă pentru a evita aşa ceva pe viitor?


- Eu mă ocup de această problematică doar de la începutul acestui an, astfel încât mi-ar veni cam greu să identific în mod clar cauzele acestei pauze atât de lungi în procesul de negocieri. Consider că, în orice caz, una dintre cauzele întreruperii atât de îndelungate a negocierilor constă în insuficienţa de voinţă politică din partea actorilor politici importanţi, există, posibil, forţe pe care să le aranjeze acest status-quo. Pentru ca pe viitor să fie evitate asemenea situaţii, este necesar, printre altele, să se intensifice interacţiunea dintre ambele maluri ale Nistrului. Eu apreciez foarte mult „diplomaţia fotbalului” iniţiată de Prim-Ministrul Vlad Filat şi sper că astfel de activităţi vor continua şi în viitorul cel mai apropiat.


- Ce caracter poartă diferendul transnistrean, în opinia ţării D-voastră? Respectiv, care ar fi pârghiile principale în reglementarea acestuia?


- Eu nu sunt cel mai bun cunoscător al istoriei Moldovei. Însă chiar şi la o privire fugară, pot să confirm că, într-adevăr, nu există temeiuri etnice sau religioase pentru acest conflict. Există probleme nesoluţionate şi, în primul rând, probleme economice. Există şi factorul geopolitic. Vorbind despre pârghiile de soluţionare a acestuia, aş fi dorit să menţionez, în primul rând, integrarea europeană a Republicii Moldova şi reformele social-economice desfăşurate în legătură cu acest proces. Consider că puterea de atracţie a Moldovei din partea dreaptă a Nistrului în ansamblu, bunăstarea cetăţenilor acesteia, existenţa statului de drept, circulaţia liberă prin Europa şi orientarea europeană a ţării D-voastră vor ajuta să fie create premisele şi pentru reglementarea diferendului transnistrean.


- De ce Lituania consideră că va reuşi să facă mai mult decât alţi preşedinţi ai OSCE în chestiunea reglementării conflictului transnistrean? Care sunt, în opinia D-voastră, aspectele puternice şi noi ale ţării D-voastră în abordarea acestei probleme?


- Preşedinţia Lituaniei în OSCE acţionează bazându-se pe experienţa preşedinţiilor anterioare, inclusiv în problematica transnistreană. Noi întreprindem multiple eforturi în vederea reluării negocierilor oficiale în formatul „5+2”. Fireşte, nu totul depinde de noi. Noi acordăm, de asemenea, o atenţie deosebită consolidării măsurilor de încredere, pentru că suntem siguri că apropierea celor două maluri ale Nistrului constituie o garanţie sigură a reglementării. Doresc să mai menţionez, de asemenea, că Lituania şi Moldova sunt legate prin vechi fire istorice, destinele popoarelor noastre, în special, în secolul douăzeci, sunt foarte asemănătoare. Aceasta ne oferă un anumit gen de expertiză specifică şi o bună înţelegere a proceselor care au loc în această regiune.


- Unde se găsesc cheile de la reglementarea diferendului transnistrean? Politicienii şi experţii de diverse orientări au indicat până acum cele mai diferite adrese: Moscova, Chişinău, Tiraspol, Bruxelles sau Viena, sau Washington, sau Kiev...


- Reglementarea conflictului transnistrean depinde de diferiţi factori şi toţi participanţii la formatul „5+2” sunt foarte importanţi în felul lor. Rolul Moscovei este imposibil de supraestimat, contribuţia Ucrainei în calitate de stat vecin este foarte importantă, în special în asigurarea regimului vamal existent la frontiere. Uniunea Europeană şi SUA joacă un rol decisiv în promovarea reformelor şi a transformărilor democratice în Moldova. OSCE, la rândul său, asigură, cum s-ar zice, terenul pentru negocieri. Am menţionat deja că unul dintre aspectele-cheie în procesul de reglementare îl constituie interacţiunea dintre ambele maluri ale Nistrului.


- Ce au întreprins până acum, în opinia D-voastră, autorităţile şi societatea Republicii Moldova în ansamblu corect şi ce au putut să facă mai bine pentru soluţionarea acestui conflict?


- În primul rând, mie îmi produce respect toleranţa autorităţilor Republicii Moldova, precum şi munca migăloasă care a fost depusă. S-a făcut foarte mult pentru crearea unor condiţii sigure pentru reglementare: este vorba şi de multiplele înţelegeri semnate de Chişinău şi Tiraspol, de înregistrarea întreprinderilor din Transnistria, de eliberarea certificatelor de provenienţă a mărfurilor produse pe malul stâng al Nistrului, de respectarea principiului circulaţiei libere a persoanelor între ambele maluri, de avansarea procesului privind consolidarea încrederii şi multe altele. Fireşte, mai rămâne să se facă încă foarte mult. Consider că una dintre sarcinile de primă importanţă constă în soluţionarea definitivă a problemei legate de transportul feroviar: este de dorit să fie organizată circulaţia prin Transnistria nu numai a trenurilor de pasageri, dar şi a mărfarelor. Într-un plan mai larg, mi se pare că este necesar să se procedeze la examinarea eventualului statut al Transnistriei, întemeiat pe dreptul internaţional şi acceptabil pentru populaţia din stânga Nistrului. Aş fi dorit să menţionez, de asemenea, că este necesar de a începe pregătirea societăţii pentru eventuale compromisuri cu bătaie lungă.


- Cum ar fi procedat autorităţile şi societatea lituaniene în cazul în care, nu dea Domnul, s-ar fi pomenit într-o astfel de situaţie?


- Ţara noastră s-a aflat într-o situaţie foarte dificilă în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, când noi am rămas fără capitala noastră, oraşul Vilnius, şi fără ţinutul Klaipeda. Dar situaţia de atunci şi reglementarea conflictului transnistrean din condiţiile actuale sunt, în opinia mea, lucruri cu totul diferite. Voi menţiona doar că actualmente Lituania este membru al UE şi al NATO, iar lucrurile acestea vorbesc de la sine. Doresc să vă asigur că Lituania susţine pe toate căile aspiraţiile europene ale ţării D-voastră şi noi vedem tocmai în această ipostază cheia de la soluţionarea problemelor vitale ale Moldovei, inclusiv a reglementării problemei transnistrene.


- Ce şanse are Republica Moldova de a reglementa acest conflict, ţinând seama de faptul că istoria cunoaşte foarte puţine exemple pozitive de astfel de soluţii. Există, în general, astfel de şanse?


- Sunt sigur că Republica Moldova are şanse bune pentru reglementare. Totalitatea de circumstanţe atât internaţionale, precum şi interne ne permite să tragem asemenea concluzii.


Valeriu Vasilică, Info-Prim Neo 

Niciun comentariu: