Elldor.Info

vineri, 26 august 2011

Discursul rostit de Mihai Ghimpu cu prilejul Zilei Independenţei Republicii Moldova. Premierul Vlad Filat a înmânat 10 "premii naţionale"


 În seara zilei de 26 august 2011, la Palatul Naţional a fost organizată o manifestare prilejuită de Ziua Independenţei Republicii Moldova, în cadrul căreia au fost acordate 10 “premii naţionale”, a câte 100.000 (o sută de mii) de lei fiecare. 
Discursul de deschidere i-a aparţinut premierului Vlad Filat. După înmânarea premiilor, au rostit discursuri ex-preşedinţii Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Vladimir Voronin, Mihai Ghimpu şi actualul preşedinte interimar, Marian Lupu. Manifestarea s-a încheiat cu un concert.

Discursul lui Mihai Ghimpu:
(26 august 2011, Palatul Naţional)



Onorată audienţă,
Stimaţi prieteni,

106 ani de umilință țaristă, 50 de ani de umilință sovieto-comunistă - aceasta este viața trăită de mamele, tații, buneii și străbuneii noștri începînd cu 1812 și pînă la proclamarea RM ca Stat Independent, desigur, cu excepția anilor 1918-1940.


Cu prezența armatei pe teritoriul nostru, cu deportări în Siberia și foametea organizată, cu sute de mii de victime, cu naționalizarea averii, cu gulaguri, cu limba rusă oficială și închiderea grădinițelor și școlilor cu predare în limba română, cu studierea istoriei Rusiei ca istorie națională, dar eliberați “de sub jugul turcesc, de cotropitorii români”.


Și dacă în perioada ocupației țariste ne considerau români și limba vorbită o considerau româna, apoi în perioada sovietică – moldoveni de naționalitate și limba vorbită, limba moldovenească. De ce nu ascundeau adevărul? Simplu de tot: pentru că nu exista România. Odată cu formarea României de către Moldoveni și Munteni, și unii și alții români, politica eliberatorilor s-a schimbat. Moldovenii nu mai vorbesc limba română, nu mai sunt români, ei vorbesc limba moldovenească și sunt moldoveni de naționalitate. Altfel minciuna nu stă în picioare.


Cine o să te creadă cînd spui că ai eliberat românii din Basarabia de românii din România? Dar cînd spui eliberarea moldovenilor de români, urechea celui ce nu cunoaşte istoria românilor prinde. Bănuiesc că și astăzi tot din aceste considerente se respinge Istoria românilor.


Aceeași politică: e una să spui că înveți Istoria românilor și cu totul alta cînd spui că înveți Istoria.



Stimați cetățeni,

Am fost și suntem români și cei din Moldova, şi cei din Muntenia, și cei din Transilvania și limba noastră este una – româna. De aceea, în 1918 Sfatul Țării a proclamat Unirea, iar în 1991 Parlamentul a adoptat Declarația de Independență, ca un prim pas spre unitatea noastră.
 

De altfel, în aceeași situație s-a aflat și poporul rus și unificarea lui într-un singur stat nu a dus la o identitate moscoviană, novgorodiană și nici la existența unei limbi ca, de exemplu, limba novgorodiană, indiferent de cnezatele în care locuiau. Sunt ruși de naționalitate, au un singur stat și vorbesc o singură limbă - limba rusă.

Adevărul pentru viața unui om este ca și aerul, apa, pâinea și tot ce a dat Dumnezeu, însă toate acestea trebuie păzite și păstrate cu sfințenie, pentru că altfel e sfîrșitul lumii.


Noi însă, mai bine zis o parte din noi am trecut de partea celui care prin ocupație ne-a adus minciuna și 20 de ani, în loc să promovăm adevărul și valorile democratice, promovăm politica neadevărului. Iată de ce, stimați cetățeni, avem cel mai sărac popor din Europa, dar conducătorii de partide – milionari. Cu minciuna cîștigi milionul, cu adevărul devii Ghimpler. La noi – ca la nimeni.


Stimați cetățeni,
Concluzia poate fi doar una: numai Adevărul despre noi, afirmat şi asumat de sus până jos, de la vlădică la opincă, poate pune capăt crizei din Republica noastră, pentru că, criza politică ce durează de doi ani este de fapt tot o consecinţă a ocupației care prin ideologia sa a reușit să știrbească conștiința națională a multora dintre noi.


Așadar, pentru a ne mișca înainte, pentru a asigura viitorul european al RM e nevoie ca noi, cei din clasa politică, să ne punem de acord asupra adevărului despre noi. Fără acest consens general asupra adevărurilor fundamentale despre noi înşine, nu vom putea să ne mişcăm din acest punct mort în care ne aflăm.


Numai recunoscînd adevărul istoric și științific, vom pune capăt bătăliilor politice și singura ocupație va rămîne economia, prin intermediul căreia vom soluționa problemele sociale – locuri de muncă, salarii și pensii bune, burse pentru studenți, casă și pâine pe masă.


Numai așa va avea loc procesul de integrare europeană, bineînțeles, cu extinderea suveranităţii reale a Republicii Moldova şi pe teritoriul din stânga Nistrului, dar pentru aceasta este necesară încetarea stării de ocupaţie de către trupele militare rusești, adică retragerea lor.

Aşadar, care sunt pietrele unghiulare pe care putem construi viitorul european al Republicii Moldova?

- Adevărul despre noi, asumat şi promovat în primul rînd de toată clasa politică. Adevărul e ca un izvor: cît nu-l astupi, chiar și dacă-l betonezi, apa oricum apare la suprafață.

- Dobândirea independenţei reale și a integrității teritoriale prin soluționarea așa-zisului conflict transnistrean.
- Integrarea Europeană.


Cu speranţa că noi, cetățenii, vom avea curajul să ne unim în jurul acestor trei idei, ce ne pot asigura progresul din toate punctele de vedere, inclusiv spre Europa, Vă felicit cu prilejul aniversării a 20 de ani de la proclamarea Independenței și mulțumesc acelora care au luptat și au muncit pentru libertatea noastră.


Vă mulţumesc!


26.08.2011
Palatul Naţional, Chişinău

 26.08.2011

Comunicat de presă al Guvernului

Prim-ministrul Vlad FILAT a înmînat astăzi, în cadrul şedinţei festive dedicate celei de-a 20-ea aniversări de la proclamarea independenţei, zece Premii naţionale unor cunoscute personalităţi din Republica Moldova 

De premii, în valoare de 100 mii lei fiecare, s-au învrednicit: 
Gheorghe GHIDIRIM, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, academician al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, pentru rezultate remarcabile în domeniul medicinii; 
Ion DEDIU, doctor habilitat în biologie, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, pentru rezultate remarcabile în domeniul ecologiei; 
Svetlana COJOCARU, doctor habilitat în informatică, pentru rezultate remarcabile în domeniul matematicii şi informaticii; 
Vasile BOTNARI, doctor habilitat în agricultură, pentru rezultate remarcabile în domeniul tehnologiei agricole; 
Isaia CÂRMU, pictor, pentru întreaga activitate în domeniul artelor plastice; 
Maria BIEŞU, academician de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, cîntăreaţă de operă (soprană) şi lied, pentru realizări remarcabile în domeniul artei interpretative; 
Ion UNGUREANU, actor, regizor, pentru activitate prodigioasă în domeniul artei teatrale; 
Dumitru MATCOVSCHI, poet, prozator, dramaturg, publicist, traducător, editor, academician al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, pentru întreaga operă literară; 
Nicolae DABIJA, scriitor, pentru întreaga operă literară; 
Tudor CASAPU, sportiv, antrenor, pentru rezultate remarcabile în domeniul sportului.


Prim-ministrul a menţionat că Premiile naţionale se acordă în acest an în premieră cu ocazia Zilei Independenţei şi şi-a exprimat speranţa că acest eveniment va deveni o tradiţie. 


Vlad FILAT a precizat că această frumoasă iniţiativă aparţine unui grup de personalităţi în frunte cu maestrul Alexandru Grecu. Anume ca urmare a adresării acestui grup, Guvernul a aprobat Hotărîrea din 1 august „Cu privire la decernarea Premiului Naţional”.

”Se ştie că cea mai mare bogăţie a ţării sînt oamenii ei. Dacă aruncăm o privire retrospectivă la realizările de performanţă, indiferent de domeniu – ştiinţă, tehnologii, cultură şi artă, medicină, sport, înregistrate în cele două decenii de independenţă, ne dăm bine seama că ele se datorează cetăţenilor acestui stat. Se datorează oamenilor care lucrează cu abnegaţie, perseverenţă, dăruire şi dragoste pentru țara lor”, a spus Prim-ministrul.


Vlad FILAT a spus că profită de ocazie pentru a le mulţumi astăzi şi altor personalităţi marcante, care ne fac să ne simţim mîndri că trăim în această ţară, că sîntem contemporanii lor: Eugen Doga, Ion Druţă, Nicolae Botgros, Mihai Volontir, Gheorghe Vrabie, Vlad Curbet, Alexandru Grecu, Nicolae Juravschi, Vasile Alcaz, Mihai Munteanu, Constantin Tănase, Andrei Strîmbeanu, Valeriu Matei, Ion Ciocanu, Valeriu Jereghi, Petru Gozun, Olga Ciolacu, Petru Vutcărău, Vladimir Beşleagă, Glebus Sainciuc, Ştefan Petrache.


”E vorba de personalităţi marcante, fiecare dintre care merită un premiu naţional pentru ceea ce sînt, pentru ceea ce au făcut şi continuă să facă pentru ţara noastră”, a menţionat Premierul.


Vlad FILAT a mai spus că, în aceste momente, gîndul ne duce şi către acele personalităţi marcante, care nu mai sînt printre noi, dar prezenţa cărora o resimţim în fiecare zi: Grigore Vieru, Emil Loteanu, Ion şi Doina Aldea Teodorovici, Silviu Berejan, Valeriu Cupcea, Vasile Coroban, Bogdan Istru, Veniamin Apostol, Vasile Vasilache, Nicolae Testimiţeanu, Victor Teleucă, Nicolae Corlăteanu, Ion Dumeniuc, Victor Ciutac, Vasile Constantin, Dionisie Tanasoglu, Nicolae Sulac, Nicolae Costin, Serafim Saca.


”Veşnică memorie şi veşnică recunoştinţă tuturor celor care, prin întreaga lor viaţă, ne-au ajutat să supravieţuim ca neam, să păstrăm şi să promovăm valorile noastre de veacuri”, a spus Prim-ministrul.   

În încheiere, Vlad FILAT a ţinut să-i felicite încă o dată  pe laureaţii Premiului naţional 2011 şi să dea asigurări că Guvernul va susţine şi în viitor oamenii de creaţie, savanţii, sportivii, pedagogii, toate personalităţile care înregistrează performanţe şi aduc glorie ţării noastre.


Academicianul Gheorghe GHIDIRIM, în numele tuturor laureaţilor Premiului naţional, a adus mulţumiri cordiale poporului şi conducerii Republicii Moldova pentru înalta apreciere a muncii lor aduse pe altarul ţării pe parcursul celor 20 de ani de independenţă.

„Ne angajăm şi pe viitor să fim alături de făuritorii acestei ţări,  sa  participăm la consolidarea statului Republica Moldova şi sa-l susţinem cu toata energia în parcursul ei ireversibil spre Europa”, a declarat  Gheorghe GHIDIRIM.


Direcţia comunicare şi relaţii cu presa

Niciun comentariu: