Elldor.Info

vineri, 12 august 2011

Nicolae Coloniţă - un bărbat care refuză să-şi primească pensia de la stat

„Acum, cât sunt în putere, de ce trebuie ca cineva să-mi dea bani?” Aşa îşi motivează Nicolae Coloniţă (63 de ani), din satul Malcoci, r. Ialoveni, refuzul de a încasa bănuţii de la stat.

De un an de zile, de când a ieşit la pensie, bărbatul preferă să muncească în continuare pentru a-şi asigura un trai liniştit şi decent decât să ajungă la mila statului. În plus, el este convins că astfel va trăi mai mult şi continuă să muncească în construcţii. 


De altfel, este unul dintre cei mai apreciaţi constructori din sat, iar oamenii au doar cuvinte de laudă la adresa sa. 

„Mai bine să muncesc din sudoarea mea şi să ştiu că e al meu. La noi nimeni nu produce, dar toţi doresc bani. Eu trăiesc după legile naturii şi consider că voi muri liniştit dacă nu voi primi aceşti bani. De mult timp m-am dezis de banii oferiţi de stat. Cineva mi-a zis că dacă voi continua să muncesc şi să trăiesc din banii mei voi avea o viaţă mai lungă. Îi mulţumesc statului că mi-a oferit 2 ha de pământ pe care am o livadă de vişini şi nu-mi trebuie nimic mai mult de la ei”, susţine dl Nicolai, aducându-şi aminte de vremurile de demult, când bătrânii se descurcau fără pensie şi trăiau doar cu ceea ce aveau prin gospodărie. „De ce trebuie să cer dacă pot să-mi câştig singur banii?”, se întreabă el, retoric.

Un mod de viaţă sănătos

Gospodarul din Malcoci are un vis care deocamdată i se pare irealizabil. Vrea să întemeieze o mică fermă de vaci, dar spune că autorităţile au cerinţe prea mari în acest sens, iar fără credite nu are şanse de reuşită. Cum nu vrea să se împrumute, cel mai probabil, visul său va rămâne nerealizat.

Ca să îşi asigure, totuşi, cât de cât bătrâneţile, Nicolae Coloniţă îi ajută pe cei doi feciori ai săi, sperând că „poate şi ei mă vor ajuta când voi fi foarte bătrân”. 

„Majoritatea banilor le dau băieţilor mei, căci eu am nevoie de vreo mie-două de lei, fiindcă nu fumez şi, practic, nu consum băuturi alcoolice. Mă străduieesc să mă ţin în formă şi merg în fiecare zi vreo 20 de km pe jos. Odată chiar am făcut 62 de km pe jos de la Gura Galbenă până la noi în sat, ca să-mi încerc puterile. În plus, în fiecare zi ridic zeci de tone de materiale de construcţie, cu toate că nu sunt foarte mare de statură”, precizează bărbatul, lăudându-se şi cu o sănătate de fier. 

„În viaţa mea nu mi s-a făcut nicio injecţie, nu am fost niciodată prin spitale, doar când mi-am reparat dinţii. Nici măcar nu am fişă medicală. Mă străduiesc să mănânc sănătos, mai mult produse vegetale, nu beau alcool pentru că nu-mi place. De când s-a destrămat URSS, nu am mâncat deloc salam căci nu mai este natural, iar eu urmez un mod sănătos de viaţă. Consum mult chefir şi îmi amintesc că, atunci când am revenit din armată, m-am îmbolnăvit de ulcer, iar un medic bătrân din sat mi-a spus să consum vreo 10 litri de chefir pe zi. M-am tratat urmându-i sfatul şi îi mulţumesc şi acum”, mai spune bărbatul.

Vrea să trăiască 101 ani

Pe lângă principiile sale de viaţă şi ambiţia de a se descurca fără ajutorul statului, dl Nicolae mai are o calitate: este foarte generos. „Uneori, dacă văd că omul nu prea are de unde să mă plătească, cedez la preţ ca să fac un bine. Din această cauză am comenzi întruna”, afirmă constructorul.

Iar ca să pară şi mai perfect, poate ireal pentru timpurile în care trăim, dl Nicolae susţine că simte că viaţa lui abia acum începe. „Mă menţin în formă datorită lucrului şi acum simt că viaţa mea abia începe. Orice lucrare o fac cu plăcere. Dacă aş putea, şi cu ajutorul Domnului, aş vrea să ajung la 101 ani.

Vlad Vasilcov

Niciun comentariu: