Elldor.Info

vineri, 19 august 2011

Nicolae Ţâu: Timp de patru zile, RSSM a avut guvern în exil, la Bucureşti

Ştire Info-Prim Neo din ciclul „Moldova-20! Încotro?

În prima zi a Puciului de la Moscova, pe 19 august 1991, doi oficial de la Chişinău, ministrul de externe al Guvernului '90, Nicolae Ţâu, şi primul-vicepreşedinte al Parlamentului '90, Ion Hadârcă, au plecat la Bucureşti, unde au organizat Guvernul Republicii Moldova în exil.


Patru zile, Moldova a avut un Guvern în exil. Prima întrebare discutată cu conducerea României nu putea fi alta decât Independenţa Republicii Moldova, îşi aminteşte ministerul de externe al Guvernului '90, Nicolae Ţâu.


Totul a început în prima zi a Puciului de la Moscova. Chiar în acea dimineaţă, pe 19 august 1991, Nicolae Ţâu spune că a fost surprins de un sunet de telefon interurban. Era un corespondent de la postul de radio BBC din Londra. Întrebarea corespondentului a fost directă: dacă este la curent cu evenimentele de la Moscova şi cum s-ar răsfrânge consecinţele Puciului asupra Uniunii Sovietice în general şi asupra Republicii Moldova în particular.


„Exprimându-mi opinia personală şi nu punctul de vedere al ministerului pe care îl reprezentam, i-am răspuns că în plan unional Puciul va intensifica şi va apropia rapid procesul de destrămare a Uniunii Sovietice. Argumente în acest sens sunt destule, vor apărea în prim-plan personalităţi, demnitatea, cariera şi viaţa cărora au fost lezate necruţător şi nedrept de către puterea sovietică. Anume ei se vor ridica uniţi pe baricade că se oferă o şansă ce nu trebuia ratată. Vor urca numaidecât pe baricade pentru a protesta împotriva dictaturii. Acesta a fost răspunsul meu”, îşi aduce aminte Nicolae Ţâu.


Fostul ministru de externe povesteşte că în ziua aceea a fost semnat un decret prezidenţial prin care preşedinte al Consiliului Securităţii Naţionale a devenit Mircea Snegur, iar în componenţa Consiliului au fost incluşi preşedintele Parlamentului, Alexandru Moşanu, primul ministru, Valeriu Muravschi, ministrul de externe, Nicolae Ţâu, preşedintele Comitetului Republican pentru Securitatea Statului, Tudor Botnaru, ministrul afacerilor interne, Ion Costaş, şi directorul general al Parteneriatului pentru probleme militare, Nicolae Chirtoacă.


„În aceeaşi zi, seara, a avut loc şedinţa acestui Consiliu. După şedinţă, Mircea Snegur, m-a rugat să zăbovesc. Eram numai noi doi şi dumnealui nu ştiu din care motive m-a privit mai pătrunzător şi a urmat: Am luat următoarea decizie. Dumneata şi împreună cu Ion Hadârcă, primul-vicepreşedinte Parlamentului, vă deplasaţi la Bucureşti şi aveţi misiunea să organizaţi acolo Guvernul Republicii Moldova în exil”, povesteşte Nicolae Ţâu.


Ex-ministrul spune că Mircea Snegur l-a rugat să organizeze plecarea şi activitatea la Bucureşti. „Am revenit în oficiul de la Ministerul de Externe şi l-am contactat pe ministrul afacerilor externe al României, Adrian Năstase, pe care l-am informat despre decizia Consiliului Securităţii Naţionale de a ne deplasa la Bucureşti. El mi-a recomandat să ne deplasăm de urgenţă deoarece ei aveau informaţii că la ora 12 noaptea, posibil, era să fie închisă frontiera”, spune fostul ministru de externe.


După ce au trecut frontiera, Nicolae Ţâu împreună cu Ion Hadârcă, la ora 5.30 dimineaţa erau la Ministerul de Externe, unde Adrian Năstase se afla în biroul său. „În genere, ar trebui să remarc prodigioasa contribuţie a lui Adrian Năstase la stabilirea relaţiilor dintre România şi Republica Moldova. Ne-a fost ca un frate, dar şi ca un politician şi diplomat, mai cu experienţă. Domnia sa s-a abătut de la unele obligaţii curente, s-a angajat să ne ajute sondând terenul prin intermediul omologilor săi de peste hotare ca să poate informa care ţări, când şi în ce condiţii vor saluta şi vor recunoaşte Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova”, spune Nicolae Ţâu.


Fostul ministru povesteşte că au ajuns cu bine la Bucureşti, fiind cazaţi la reşedinţă. „În continuare, deci, am revenit la minister, unde am continuat discuţiile cu Adrian Năstase. Practic atunci noi am discutat pe larg problema numărul unu, Independenţa Republicii Moldova. În după-amiaza acelei zile, am avut întrevedere cu preşedintele României, Ion Iliescu, cu prim-ministrul Petre Roman, preşedintele Senatului, Alexandru Bârlădeanu, preşedintele Adunării Deputaţilor, Dan Marţian, despre acele teme, acele subiecte, abordate prin prisma specificului acestor instituţii ale puterii de stat, despre situaţia de la Moscova şi de la Chişinău. Niciunul dintre interlocutori nu a negat că ar fi la curent cu evenimentele. Aveau informaţiile Ambasadei române de la Moscova”, spune fostul ministru de externe.


În următoarele trei zile Nicolae Ţâu şi Ion Hadârcă s-au aflat mai mult la Ministerul de Externe. „Adrian Năstase ne-a luat sub aripa sa, aveam acces pe tot locul, discuţii investigaţii, ni se deschidea orice uşă. Întreţineam legături şi cu alţi colaboratori de la minister, specialişti de o înaltă cultură. Lucrul care ne-a şocat este că diplomaţii români, spre deosebire de noi, erau cu mult mai îngrijoraţi de evenimentele de la Moscova, cum ameninţă de la distanţă nu numai pe noi, fostele republici unionale, dar şi ţările din fostul lagăr socialist”, spune Nicolae Ţâu.


Până pe 24 august, cât Nicolae Ţâu şi Ion Hadârcă au stat la Bucureşti, aveau legături permanente cu Ministerul de Externe, cu Guvernul, cu Preşedinţia de la Chişinău şi cu preşedintele Mircea Snegur. „Cât am lipsit atunci am ştiu că pe 20 august a fost organizat un miting în Piaţă, unde au participat 20 de mii de oameni”, spune fostul ministru. În acest timp familia sa, cu care contacta în permanenţă, era la Chişinău.


„Pe 24 august, în urma deciziei Consiliului Securităţii Naţionale, ne-am întors la Chişinău. Ne-am urcat în maşină şi în patru ore am fost aici, deoarece am fost însoţiţi de poliţia rutieră şi fără probleme am ajuns foarte repede, am traversat frontiera”, povesteşte Nicolae Ţâu.


Pe 27 august, Nicolae Ţâu a participat la Marea Adunare Naţională, care a început la ora 10.00, după care la ora 12.00 deputaţii în Parlament şi-au început lucrările. A fost votată Declaraţia de Independenţă şi Imnul Republicii Moldova „Deşteaptă-te române...”. Nicolae Ţâu spune că pe 28 august a primit invitaţia de la Ministerul de Externe de la Bucureşti de a efectuat o vizită de lucru în România pentru a semna Protocolul de stabilire a relaţiilor diplomatice. „Am plecat într-o nouă postură, în calitate de ministru de externe al statului Independent Republica Moldova”, spune Nicolae Ţâu.


„Acea experienţă ne-ar fi de bun augur, deoarece atunci toţi, de la conducerea de vârf şi până la cetăţenii Republicii Moldova, erau mai uniţi, cunoşteau ce trebuie să facă, aveau un scop, erau împreună. Astăzi nu se simte acest lucru, cu toate că avem un scop nobil – integrarea în Uniunea Europeană, dar nu se simte acea unire cum se simţea atunci. Acea euforie, cum era atunci la Adunările Naţionale, acum nu mai este. Cu toate că acele evenimente din aprilie 2009 ne-au demonstrat că mai există o putere a democraţiei în ţara noastră”, a menţionat Nicolae Ţâu.


Ministerul de externe al anilor '90 mai spune că acele evenimente ar trebuie să dea un imbold societăţii pentru unirea forţelor în a intensifica aderarea la UE, aşa cum atunci toţi s-au unit şi au schimbat ceva pentru viitor.  

Niciun comentariu: