Elldor.Info

marți, 8 mai 2012

Ion Vatamanu – „Omul care s-a consumat ca o lumânare ca să lumineze o epocă”

Foto: Centrul Media al AŞM
La Academia de Ştiinţe a Moldovei a avut loc (la 3 mai) o conferinţă ştiinţifică în cadrul căreia a fost comemorat poetul, omul de ştiinţă şi deputatul în primul Parlament Ion Vatamanu. 
Evenimentul a fost organizat de două instituţii academice – Institutul de Chimie şi Institutul de Filologie şi a întrunit deopotrivă colegi de condei, colegi de Parlament, colegi chimişti, dar şi rude, apropiaţi. 


În memoria acad. Gheorghe Duca, preşedintele AŞM, Ion Vatamanu a rămas o persoană foarte sociabilă, demnă, care şi-a lăsat profund amprenta în calitatea sa trivalentă – de chimist, poet, dar şi de om politic. „Ion Vatamanu a jucat un rol foarte important în perioada schimbărilor care au avut loc în R. Moldova acum 20 de ani”, a remarcat preşedintele AŞM, subliniind curajul său de-a spune cu glas tare lucrurilor pe nume, cu retorica-i sufletească distinctă, pledoariile sale înflăcărate, atât de la tribuna Parlamentului, cât şi în Piaţa Marii Adunări Naţionale, fiind marcate de imensa-i dorinţă de a crea viitorul R. Moldova cu un popor deşteptat, cu demnitate, cu simbolurile sale naţionale, cu limba sa. 

Aceeaşi ipostază de luptător aprig pentru adevăr şi valorile naţionale a fost reiterată de către acad. Teodor Furdui, prim-vicepreşedinte al AŞM, care a subliniat capacităţile deosebite ale regretatului Ion Vatamanu, şi asta pentru că nu fiecare ar putea face ştiinţă într-un domeniu precum este chimia şi, în acelaşi timp, şi poezie, o poezie de avangardă, irepetabilă prin mesajul său încărcat de dragoste de neam şi de valorile naţionale. „A plecat când aveam cel mai mult nevoie de el”, şi-a încheiat discursul academicianul. 

Criticul literar, acad. Mihai Cimpoi, şi-a propus să vorbească în comunicarea sa ştiinţifică despre Ion Vatamanu marele formator în poezie. „O nouă relectură, recitire a lui Vatamanu mi-a revelat un pic din alt unghi poetica sa, pe care o consider poetica sufletului”, a remarcat criticul literar. Vorbind de reformatorul Ion Vatamanu, acad. Mihai Cimpoi s-a referit şi la deschiderea lui europeană prin eseurile pe care le-a scris despre marii poeţi universali, prin traducerile pe care le-a făcut, traducerile având atunci şi acest merit – de a devansa ceea ce numim noi astăzi integrare europeană. La cele trei ipostaze ale lui Ion Vatamanu menţionate deja, academicianul a mai adăugat-o şi pe cea de om de cultură. „A fost un om de cultură şi un om al culturii, a opinat Mihai Cimpoi, iar atunci când vorbea, asistai la un spectacol de inteligenţă”. 

Pentru poetul academician Nicolae Dabija, Ion Vatamanu avea ceva din munţii Bucovinei, statura parcă era a unui om de la munte, freamătul sufletului lui avea ceva din fagii bătuţi de vânturi, iar ochii – ceva din limpezimea izvoarelor de munte. Ion Vatamanu era un bun orator: ştia ceva ce nu ştiau alţii – ştia să convingă. El a venit în poezie, în anii 60, cu versul liber. Versul „Eu o frunză/ Tu o frunză…” publicistul îl vede ca pe un mesaj naţional, pentru că într-un fel ne uneşte. „Sigur că Ion Vatamanu ne lipseşte enorm, mărturiseşte poetul, dar este prezent cu cărţile lui. Aducem azi un elogiu, un omagiu unui om care s-a consumat ca o lumânare ca să lumineze epoca, o epocă care datorează mult sacrificiului lui Ion Vatamanu”. 

Ipostaza de om politic a fost susţinută în intervenţia sa de către primul Preşedinte al R. Moldova, Mircea Snegur, Doctor Honoris Causa al AŞM. Domnia sa l-a caracterizat ca pe unul dintre cei mai activi parlamentari, cu mare curaj civic şi mare putere de convingere – omul care a ştiut să se facă auzit prin forţa cuvântului, prin adevărul exprimat, prin invocarea celor mai tacticoase argumente. 

Acest gând a fost susţinut şi de alţi colegi de Parlament, prezenţi la eveniment – Ion Buga, Ion Mărgineanu, Valeriu Matei şi Ion Dediu. În calitate de chimist, Ion Vatamanu a publicat peste 150 de lucrări ştiinţifice în domeniul chimiei analitice. 

În acest context, dr. hab. Tudor Lupaşcu, directorul Institutului de Chimie al AŞM, a menţionat că dacă ar mai fi trăit, Ion Vatamanu ar fi realizat o serie întreagă de cercetări fundamentale şi aplicative, ar fi fost autorul mai multor invenţii, ar fi elaborat un număr mult mai impunător de metode analitice de testare a poluanţilor în mediul ambiant. „Este de datoria noastră, a chimiştilor, a discipolilor lui Ion Vatamanu, să acoperim cu noi lucrări acest gol”, a remarcat prof. Tudor Lupaşcu. 

O comunicare amplă pe marginea activităţii lui Ion Vatamanu chimistul a fost prezentată publicului de către discipolul său, dr. hab. Igor Povar. 

În cadrul evenimentului au fost lansate şi două cărţi ale lui Ion Vatamanu, "Iarba şi îngerii ei" şi "Aventurile lui Atomică", editate de familie. 
„Parcă nici n-ar fi dispărut din familie, deşi au trecut aproape 19 ani. În ultimul timp am reuşit să edităm câte ceva şi asta ne face să-l simţim alături”, a mărturisit soţia poetului, Elena Vatamanu. 

Ninela Caranfil a mângâiat sufletele celor prezenţi cu un vers de Ion Vatamanu „Să mă chemaţi să vă cânt”, iar o altă revelaţie a fost proiectarea documentaruluii „Dor de Ion Vatamanu”, un film realizat de Leontina Vatamanu, fiica poetului. 

Eugenia Tofan, 
Centrul Media al AŞM

Niciun comentariu: